In albie

Cresc… departe de mine, departe de noi

Curg rau printre spini uscati, printre ei

Iti suflu poduri peste mine, poleite

Aurite sa te orbesc, sa nu ma mai vezi

Sa nu ma mai atingi vreodata…

Imi sap printre pietre, prin noroi

Drumul pe care m-ai atins, pe care m-ai stins

Sa ma las dusa, umflata de ploi, de furtuni,

Involburata si calda, alunec incet, temator

Pana in marele lac , inceput sau sfarsit.

Intinde-ti sufletul langa al meu

Acopera-mi inima cu cenusa

Infasoara-mi sufletul in flacari

Eu o sa iti sugrum gandurile in mine

Iti voi sectiona sentimentele pe diagonala

Doar ca sa vad ce iese din ele.

Vrei sa impusti animalul din mine?

Vrei sa ucizi omul ascuns in interior?

O sa iti imprastii creierii pe trupul meu

O sa ma manjesc cu toate senzatiile tale

Si apoi, intr-o zi, ma voi ingropa la capul tau.