Thursday, September 5, 2024

Un poem la fel de dezaxat ca tine

Melodia săptămânii e Macarena.
Ar trebui să fie melodia secolului.
Și internetul e inflamat pe formă
când fondul este unul atât de grav,
încât nu putem să vorbim despre el,
ca ne cramponăm în formal.
Când eram mică eram lăudată
când eram îmbrăcată frumos:
în rochița colorată cu pantofiorii de lac.
Mi s-au trasat linii clare
doar din reacțiile adulților
la mine îmbrăcată în rochiță/fustițā
sau pantaloni. 

În adolescență eram admonestată
când purtam jeanși,
ca nu sunt băiat, sunt fetiță
și “fetițelor le stă bine în rochițe”.
Pe de altă parte,
niciodată nu a sărit nimeni să îmi ia apărarea
sau să “mă protejeze”
de nenumăratele palme pe cur și pe țâțe
luate în public,
de cele mai multe ori
de la necunoscuți pe stradă. 

La școală, băieții îmi cam știau de frică.
Profu’ de sport, în schimb,
după ce mi-a pus mâna pe cur în clasa a noua,
tot pe mine mă certa
că ce sar ca nebuna la el,
ca el doar voia să mă ajute
să mă rostogolesc pe ladă.
De-aia mi-a pus mâna pe cur.
Nu că și-ar fi dat și el o labă.
Perfect normal.
Eu sunt aia nebună.
El, domnul profesor de sport Vasile Trifu,
actual PSD-ist,
nu avea nicio intenție greșită.
Nu mi-a făcut nimic.
Doar mi-a pus mâna pe cur
când eu aveam 14 ani
și el avea fire albe în mustață. 

Dar pe noi ne deranjează
că o domnișoară scandalizată
de societatea bolnavă în care trăim
are tupeul să zică
“Să ne protejeze de cine? exact în pula mea”.
În timp ce absolut nimeni nu s-a scandalizat
la versurile artistului:
“Pentru tot ce-ai facut sau n-ai facut
O sa-mi platesti Stai dreapta,unde pleci?
Sunt eu,nu altu' Ti-am mai zis da'te dracu
Imi rupi inima-ti rup capu!”
Pentru că e absolut normal
să o torturezi pe femeia de lângă tine.
De ce?
Pentru că femeia de lângă tine
nu se poartă ca în fanteziile tale bolnave.
Pentru că se supără când nu o respecți,
pentru că are opinii,
pentru că nu îți face deep până borăște
în morții mă-ții de dezaxat!
Sau pentru că în inocența ei
își cere scuze
după ce îți vomită pe pulă
după ce tu ai apăsat-o pe cap
fix în speranța că va avea
fix această reacție. 

Despre ce pula mea vorbim?
Despre o fată care s-a săturat
de abuzurile zilnice la care sunt supuse
femeile în România
și apoi li se spune că e normal,
că bărbații nu se pot abține,
că ele trebuie să fie “cuminți”
adică obediente
adică umile
adică feminine
și pline de iubire
în speranța că le va lua de nevastă unul
care să le protejeze de… cine?

Mă fut în sensibilitățile voastre!
Scandalizați-vă în pula mea
că o femeie dacă nu e bună de pula ta
își pierde valoarea cum v-ați pierdut voi busola. 

Fix așa.

Sunt om sau sunt femeie?

Sunt om.
Și, om fiind, eu am emoții, gânduri, dorințe și nevoi.
Iubirea e și una dintre ele
și e și parte integrantă din femeie.
Din calitatea mea de om, iubirea-mi se izbește des de ziduri.
Majoritatea cărămizilor îmi urlă dintr-a treia
cã nu vor să-i iubească omul, ci femeia.
Să fiu femeie feminină, nu om! Mai mult felină…

Sunt om.
Sunt și femeie, chiar dacă trupul meu n-a dat
acel suprem cadou miraculos.
Iar probabilitatea spune răspicat
că nu-l va oferi nicicând vreunui bărbat.
E o minune cum în corpul ăsta de femeie trăiește-un om.
Un om cu sentimente, credințe și iluzii,
cu idealuri și concluzii. 

Am stat și v-am privit pe toți, v-am ascultat,
am încercat să vă-nțeleg, v-am studiat,
V-am cerut argumente, explicații,
dar am primit mai mult elucubrații.
În fața standardelor voastre sunt atee. 

Sunt om și sunt femeie.

Adio

Aș vrea să-ți spun ceva.
Doar că de fiecare dată când îți spun,
Auzi doar propria ta voce murmurând
O amintire rea. 

Așa că nu-ți mai spun.
Dar tu auzi continuu în tăcerea mea
Cum urlă trauma, durerea, neputința
De-a mă vedea acum. 

Aș vrea să pot să stau.
Dar eu cred în iubire, empatie, acceptare
Și tu mă judeci pentru-a mea chemare.
Te pup și îți spun: “Ciao!”


Caleidoscop


- Gata. S-a terminat. 

Spuse privind infinitul. 

Privindu-l drept în ochi, 

Căutându-i secretul. 

- Abia mă începe! 

Răspunse-un ecou 

Răpus de durere. 

- N-am timp să fiu eu. 

Au spus împreună. 

S-au oprit. S-au privit. 

Drept în ochi s-au văzut. 

Și-apoi au clipit. 

O milisecundă trecu. 

El, infinitul, uitându-se-n el, 

Văzuse sfârșitul.